Manualele din care am studiat in anii de liceu :D

Clasificarea substantelor chimice

 

Substantele chimice pot fi:

• substante simple: -metale:Li,Na,K,Rb,Cs,Mg,Ba,Ca,Sr,Al,Fe,Cu

                         -nemetale:H,F,Cl,Br,I,N,C,S

• substante compuse: -oxizi

                                                        -acizi

                                                        -baze

                                                      -saruri

Oxizii sunt compusi binari ai oxigenului cu alte elemente,metale sau nemetale.

Oxizii pot fi :

–oxizi ai nemetalelor ( oxizi acizi) :

CO-monoxid de carbon

CO-dioxid de carbon

SO-dioxid de sulf

SO-trioxid de sulf

NO-monoxi de azot

NO-dioxid de azot

NO-troxid de azot

NO-pentaoxid de azot

PO-trioxid de fosfor

PO-pentaoxid de fosfor

-oxizi ai metalelor (oxizi bazici):

NaO-oxid de sodiu

MgO-oxid de magneziu

AlO-oxid de aluminiu

FeO-oxid de fer (II)

FeO-oxid de fer (III)

CuO-oxid de cupru (I)

CuO-oxid de cupru (II)

CrO –oxid de crom (III)

AgO –oxid de argint

FeO-oxid fero-feric

Acizii sunt substante compuse cu molecule formate din unul sau mai multi atomi de hidrogen si radicali acizi.

Radicali acizi sunt substante contin in compozitia lor grupari de atomi

• Grupari monovalente :OH-hidroxil ;NO-azotat;NO-azotit
• Grupari divalente :CO-carbonat ;SO-sulfit ;SO-sulfat
• Grupari trivalente :PO-fosfat ;PO-fosfit

HCl-acid clorhidric

HI-acid iodhidric

HBr-acid bromhidric

HF-acid fluorhidric

HS-acid sulfhidric

H NO-acid azotos

H NO-acid azotic

HCO-acid carbonic

H SO-acid sulfuros

H SO-acid sulfuric

H PO-acid fosforos

H PO-acid fosforic

 

 

Bazele sunt substante compuse in alcatuirea carora intra un metal si una sau mai multe grupari hidroxil (oxidril-OH).

NaOH-hidroxid de sodiu

Ca(OH) -hidroxid de calciu

Al (OH) -hidroxid de aluminiu

Fe (OH) -hidroxid de fer (II)

Fe (OH)  -hidroxid de fer (III)

CuOH-hidroxid de cupru (I)

Cu (OH) -hidroxid de cupru (II)

Sarurile sunt substante compuse formate din metale si radicali acizi.

NaCl-clorura de natriu

NaI-iodura de sodiu

NaBr-bromura de sodiu

NaF-fluorura de sodiu

NaS-sulfura de sodiu

NaH-hidrura de sodiu

AlC-carbura de aluminiu

AlN-azotura de aluminiu

Al (NO)-azotit de aluminiu

Al(NO)-azotat de aluminiu

Al  (CO)-carbonat de aluminiu

Al (SO)-sulfit de aluminiu

Al  (SO)-sulfat de aluminiu

Al PO-fosfit de aluminiu

Al PO-fosfat de aluminiu

Definitii Bac

Atom-cea mai mica particula dintr o substanta care prin metode chimice obisnuite care nu poate 0 fi divizata in particule mai mici.

Element chimic-speciile de atomi cu acelasi nr Z

Izotopi-speciile de atomi care au acelasi nr atomic Z si nr de masa A diferit(acelasi nr de protoni si electroni si nr diferit de neutroni)

Z-numar atomic-sarcina nucleara,nr de protoni din nucleu(p+),nr de electroni in invelisul electronilor(e-)

A-nr de masa

A=Z=N

N-nr de neutroni din nucleu

Orbital atomic-spatiul din jurul nucleului in care probabilitatea de a gasi electronul este maxima

1s2/2s2 2p6/3s2 3p6/4s2 3d10 4p6/5s2 4d10 5p6

nr perioadei=nr de straturi ocupate

nr grupei=nr de electroni de pe ultimul strat

Caracater metalic (electropozitiv)-tendinta atomilor elementelor de a ceda electroni,formand ioni pozitivi

Caracter nemetalic (elecronegativ)-tendinta atomilor elementelor de a accepta electroni,formand ioni negativi

Legatura ionica-legatura chimica care se realizeaza prin transfer de electroni de la un metal la un nemetal si consta in atractia electrostatica dintre ionii de semn contrar formati

Legatura covalenta-legatura chimica care se stabileste intre atomii nemetalelor prin punere in comun de electroni,formand molecule

Solutiile-amestecuri omogene formate din doua sau mai multe substante

Solubilitatea-proprietatea unei substante de a se dizolva intr un solvent in anumite conditii(temperatura)

Concentratia procentuala-cantitatea de substanta dizolvata in 100g de solutie

C%=(md * ms)/100     md-masa de substanta dizolvata    ms-masa de solutie

Concentratia molara-numarul de moli de substanta dizolvati intr un litru de solutie

Cm= n/Vs(l)   Cm=md/(M *Vs(l))      n-nr de moli de substanta dizolvata    Vs-volumul de solutie(l)   md-masa de substanta dizolvata   M-masa moleculara a substantei dizolvate

Oxidarea-procesul in care o particula cedeaza electroni

Reducerea-procesul in care o particula accepta electroni

Agent oxidant-particula care se reduce,acceptand electroni

Agent reducator-particula care se oxideaza,cedand electroni

Element galvanic-dispozitivul care permite transformarea energiei chimice in energie electrica,fiind o sursa de curent continuu

Pilla Daniel:

Anod – A(-)

Catod – C(+)

Acumulatorul cu plumb:

Anod- A(-)-gratar de plumb cu ochiurile umplute cu Pb spongios

Catod- C(+)-gratar de plumb cu ochiurile umplute cu PbO2

Electrolit-o solutie de H2SO4 cu concentratia de 38% cand acumulatorul este incarcat. Dupa un anumit timp de functionare concentratia solutiei de acid sulfuric scade datorita consumarii acestuia

Legile fundamentale ale chimiei

Reacțiile chimice sunt stabilite prin legi, care au devenit concepte fundamentale în chimie. Câteva din acestea sunt :

• Legea conservării masei substanțelor, potrivit fizicii moderne este de fapt energia care se conservă, iar acea energie și masa sunt corelate; un concept care devine foarte important în chimia nucleară.
• Legea proporțiilor definite, care ne arată ca toate moleculele unui compus sunt identice și toți atomi unei specii chimice au aceeasi masă.
• Legea proporțiilor multiple potrivit căreia o cantitate dintr-un element se combină cu o cantitate diferită dintr-un al doilea element spre a rezulta diferite combinații, între cantitățile în grame există un raport de numere întregi și mic
• Legea proporțiilor echivalente – masele elementelor care se combină sau se substituie sunt proporționale cu echivalenții lor chimici.
• Legea acțiunii maselor – pentru o reacție de echilibru, raportul dintre produsul concentrațiilor produșilor de reacție si produsul concentrațiilor reactanților este o constantă
• Legea volumelor constante – la presiune constantă, între volumele gazelor care reacționează și volumele gazelor care rezultă există un raport de numere întregi și mici.
• Legea lui Avogadro – volume egale ale gazelor, la aceeași temperatură și presiune, conțin același număr de particule (sau molecule).

Reactia chimica

Orice proces care modifica proprietățile chimice ale unei substanṭe sau în care se formezǎ o noua substanțǎ.În timpul unei reacṭii, reactanṭii se transformǎ în produși.

Legatura chimica

Conceptul de legătură chimică se referă la modul în care atomii se unesc pentru a forma molecule. Energiile implicate, care nu sunt doar cele de atracție și repulsie, caracterizează capacitatea unui electron de a se lega de un alt atom. Se formează interacții care mențin uniți atomii în molecule sau în cristale. În cazul substanțelor simple, MLV, modelul repulsiei perechilor de electroni (modelul Gillespie) și numărul de oxidare sunt metode ce pot fi folosite pentru a determina structura și compoziția moleculelor. În mod similar se poate afla și structura compușilor ionici cu ajutorul unor teorii din fizica clasică. Pentru a afla alcătuirea compușilor cu o structură mai complexă se folosesc principii din fizica cuantică, cum ar fi metoda orbitalilor moleculari.

Redox

Oxido-reducerea (sau redox) este o reacție ce are loc cu transfer de electroni între speciile atomice. Substanțele ce prezintă proprietatea de a oxida alte substanțe se numesc agenti oxidanti sau simplu, oxidanți. Acestea îndepărtează electroni din alte substanțe. În mod similar, substanțele ce prezintă proprietatea de a reduce alte substanțe se numescagenti reducatori, sau simplu, reducători. Aceștia transferă electroni unei alte specii chimice. Oxidarea reprezintă cedare de electroni, iar reducerea decurge cu acceptare de electroni.Reacțiile redox au loc cu schimbarea numarul de oxidare a speciilor chimice implicate. Astfel, oxidarea decurge cu creșterea acestuia, iar reducerea are loc cu scăderea lui.

Stare de agregare

n plus față de proprietățile chimice specifice în care se disting diferitele clasificări chimice, chimicalele pot exista în mai multe stări de agregare. În cea mai mare parte, clasificările chimice sunt independente de aceste clasificări de stare; cu toate acestea, unele stări mai exotice sunt incompatibile cu anumite proprietăți chimice. O stare de agregare este un set de stări ale unui sistem fizic macroscopic care au o compoziție chimică și proprietăți fizice relativ uniforme (așa cum sunt temperatura, structura cristalină, presiunea, etc.). Proprietăți fizice, cum ar fi densitatea și indicele de refracție tind să se încadreaze în valorile caracteristice de fază. Starea materiei este definită de starea de tranziție, care are loc când enegia introdusă sau luată dintr-un sistem merge în reorganizarea structuri sistemului, în loc de a schimba condițiile.

Uneori distincția între faze poate fi continuă în loc de a avea o graniță discretă, în acest caz, chestiunea se consideră a fi într-o situație supercritică. Când cele trei stări să îndeplineasc, pe baza condițiilor, este cunoscut ca un triplu punct și deoarece acest lucru este invariant, este un mod convenabil de a defini un set de condiții.

Cel mai cunoscute exemple de stări de agregare sunt solid, lichid și gazos. Multe substanțe prezintă mai multe faze solide. De exemplu, există trei faze solide ale fierului (alfa, gama, și delta), care variază în funcție de temperatură și presiune. O diferență principală printre fazele solide este structura de cristal, sau aranjament, a atomilor. Mai puțin cunoscute sunt stările de agregare precum plasma, condensările Bose-Einstein și condensările fermionice și fazele paramagnetice și feromagnetice ale materialelor magnetice.

Aciditate și bazicitate

O substanță poate fi deseori clasificată ca un acid sau o bază. Acest lucru este făcut de multe ori pe baza unui anumit tip de reacție, și anume la schimbul de protoni dintre compuși chimici. Cu toate acestea, o extensie a acestui mod de clasificare a fost facută de chimistul american, Gilbert Newton Lewis; în acest mod de clasificare reacțiile nu sunt limitate la cele care au loc într-o soluție apoasă, astfel, nu mai este limitată la soluții în apă. În conformitate cu conceptul lui Lewis, de o importanță crucială sunt schimburile de electroni.

Ioni si saruri

Un ion este o specie, un atom sau o moleculă, care a pierdut sau a câștigat unul sau mai mulți electroni. Cationii încărcați pozitiv (de exemplu, cationul de sodiu Na⁺) și anionii încărcați negativi (de exemplu, clorură Cl^–) pot forma o structură cristalină de sare neutră (de exemplu, clorură de sodiu NaCl). Exemple de ioni poliatomici care nu se despart în timpul reacțiilor sunt hidroxizi(OH^–), fosfati(PO₄^3-) și alții.

Ioni în stare gazoasă sunt adesea cunoscuți sub numele de plasmă.